Investiţia în microhidrocentrale s-a dovedit a fi o afacere foarte profitabilă, în condiţiile acordării certificatelor verzi. Nu e de mirare că această portiţă a fost exploatată la maxim în ultimii ani.

    Numai că aceste sisteme de producere a energiei electrice au un punct slab deşi se încurajează tocmai pe motive ecologice, acestea contribuie la distrugerea cursurilor de apă, a florei şi

faunei. De ce? Pentru că nu se respectă condiţiile impuse de reprezentanţii de Mediu. Exemplele de până acum sunt o dovadă clară că investitorilor nu le pasă câtuşi de puţin de mediu, ci sunt interesaţi de a cheltui cât mai puţin pentru a-şi maximiza profiturile.

“În Maramureş sunt 21 de solicitări de amenajare a microhidrocentralelor (MHC). Toate sunt aprobate, 11 dintre ele fiind în curs de amenajare”, a informat Doru Leşe, directorul Electrica Baia Mare.

Au fost solicitate amenajări hidrologice în satul Mara, pe râul Runcu, în Deseşti, pe râul Mara, în Buteasa, Dragomireşti pe râul Baicu, în Blidari, în Baia Mare pe râul Firiza, în Săpânţa pe râul cu acelaşi nume, în Repedea pe râul Ruscova. Lista de la Electrica mai cuprinde localităţile Suciu de Sus, Baia Mare (pe Valea Neagră), Şurdeşti (râul Cavnic), Pienile de Sub Munte, Budeşti, Baia Sprie (râul Şuior), Groşii |ibleşului (râul Bradu).

Trei MHC-uri finalizate

Doru Leşe a mai informat că investitorii care au depus solicitări de amenajare a microhidrocentralelor în judeţ sunt societăţi comerciale din România. Au existat intenţii de a realiza astfel de lucrări şi din partea unor investitori străini, însă acestea nu au fost puse în practică. Până acum au fost finalizate trei MHC-uriŞ două pe Valea Neagră, realizate de Hidroprod SA şi una la Şuior, beneficiar fiind Turist Şuior SRL.

A mai fost o încercare de construire a unei microhidrocentrale pe râul Lăpuş, într-o zonă declarată arie protejată. Numai că, în primăvară, zeci de organizaţii de mediu şi din domeniul turismului au sesizat acest lucru şi au protestat împotriva deciziei de construire a amenajării hidrotehnice. Ei au arătat că, o astfel de lucrare ar distruge flora şi fauna şi ar crea mari prejudicii peisagisticii în această regiune, care are multe lucruri care o fac unică. Mai mult, au redactat o petiţie pe care urma să o trimită Comisiei Europene, departamentului care a acordat zonei Lăpuşului statutul de Sit Natura 2000, pentru a stopa acest abuz.

Sursa: Informația zilei