ABORDAREA PROIECTELOR DE MICROHIDROCENTRALE
Elaborat de ESHA în cadrul proiectului European SHERPA, traducere și adaptare ARmHE
1. ABORDAREA PARTICIPATIVĂ: O GENERAȚIE NOUĂ DE INSTRUMENTE DE REGLEMENTARE PENTRU MICROHIDROENERGIE
În general, proiectele energetice şi aspectele legate de mediu sunt afectate iremediabil de conflicte ceea ce generează o multitudine de puncte de vedere ireconciliabile, respectiv o multitudine de sisteme de valori promovate de individualităţi sau lobby-uri foarte diferite.
O manieră de a lua în considerare posibilitatea de acceptare a “sacrificiilor” pe care un grup “le-ar putea” face ar fi aceea de a se asigura participarea actorilor interesați în cadrul procesului de luare a deciziilor.
Această participare ar contribui în mod pozitiv la conștientizarea actorilor privind avantajele asociate sacrificiilor făcute, chiar dacă acestea sunt diferite în timp.
Această recunoaștere indică necesitatea inițierii proceselor participative cu multipli actori pentru gestionarea proiectelor de amenajări hidroenergetice.
Negocierile, medierile, grupurile de consiliere, seminariile cu multipli actori, interfețe experți/părți care iau decizii, celulele think tank realizate pe teme legislative şi de mediu reprezintă abordări participative, acestea fiind tot mai des folosite în luarea deciziilor privind sectorul hidroenergetic.
Instrumentele de reglementare pentru microhidroenergie evoluează în prezent pe baza dialogului tuturor părţilor interesate.
După apariția instrumentelor economice şi de reglementare directă, apare acum o a treia generație de instrumente de reglementare: instrumentele participative.
2. CONTRIBUȚII LA ABORDĂRILE PARTICIPATIVE ÎN PROCESELE DE LUARE A DECIZIILOR ÎN DOMENIUL MICROHIDROENERGIEI
Abordările participative joacă un rol semnificativ în calitatea rezultatelor şi deciziilor privind dezvoltarea amenajării potențialului energetic al râurilor.
Într-adevăr, o abordare participativă a procesului de luare a deciziilor îmbunătățește calitatea deciziilor înlesnind alegeri mai avantajoase cu privire la aspectele economice și de mediu, prin alegeri mai înțelepte din punct de vedere tehnic și mai acceptabile din punct de vedere social decât cele care ar rezulta în urma proceselor neparticipative de luare a deciziilor, cum ar fi planificarea de tip de sus în jos (top-down).
Din punct de vedere al mediului: Abordarea participativă face posibilă ieșirea din cercul foarte restrâns de expertiză și integrarea într-un proces de expertiză pluralistică, luând în considerare dimensiuni de care uneori nu se tine cont în cadrul expertizelor tradiționale. Aceasta facilitează și o abordare transversală, care se integrează în reflecția tuturor domeniilor vizate ale politicilor privind energia (în afară de energia hidro) în perspectiva unei dezvoltări durabile.
Din punct de vedere economic: Abordarea participativă în cadrul unui proiect de amenajare hidroenergetică determină alegeri mai relevante din punct de vedere economic, rezultând astfel costuri economice scăzute pentru cei care le vor implementa, cu internalizarea unor costuri externe şi realizarea unei analize cost/beneficiu !! (sau costuri sociale) pentru fiecare proiect, evidențiindu-se o îmbunătățire clară a prosperității tuturor actorilor.
Din punct de vedere tehnologic: În comparație cu un proces tradițional, abordarea participativă permite un grad mai mare de flexibilitate și inovare în ceea ce priveşte tehnologia. Prin procesele deschise în care actorii, în special industriașii conștienți de progresul tehnologic, se pot exprima, va fi posibilă atât evitarea deciziilor prea rigide care păstrează cadrul tehnologic care privilegiază anumite sisteme tehnologice, cât și integrarea în timp real a dezvoltării tehnologice în procesul de luare a deciziilor.
3. CÂTEVA RECOMANDĂRI PENTRU REALIZAREA UNEI ABORDĂRI PARTICIPATIVE CORESPUNZĂTOARE ÎN DOMENIUL MICROHIDROENERGIEI
Acestea cuprind:
Integrarea proiectului într-o abordare de planificare teritorială,
Asocierea proiectului la dezvoltarea teritorială,
Implementarea proiectului prin intermediul unui comitet director pe o zonă cât mai extinsă,
Informarea rezidenților cât mai curând posibil,
Asocierea companiilor la obiectivele programului pe durata consultării și a implementării proiectului,
Stabilirea instrumentelor de analiză multi-criteriu care acoperă tematica legată de proiect,
Asocierea experților independenți recunoscuți pe plan internațional.
Integrarea proiectului într-o abordare de planificare teritorială
Abordarea teritorială reprezintă modalitatea recomandată de implementare a unui proiect de amenajare energetică.
Abordarea teritorială reprezintă punctul de plecare pentru un studiu util, precum și baza unei cunoașteri aprofundate a teritoriului.
Politicienii nu sunt excluși. Dacă nu sunt asociați, ar trebui să fie măcar parteneri în cadrul proiectului. Dacă nu sunt implicați în mod direct, ar trebui să fie informați cât mai repede cu privire la caracteristicile proiectului și să fie informați permanent cu privire la evoluţia activităților.
Atunci când se adoptă o abordare de planificare teritorială – de exemplu la scara unei zone de captare – este necesar un partener entuziast și voluntar (care poate fi un politician) astfel încât să se poată realiza acțiuni semnificative pe durata de viață a proiectului.
Ideal ar fi ca acest partener să fie o autoritate în domeniul planificării (partenerul care nu aparține sferei politice, dar care este implicat în dezvoltarea teritorială) sau reprezentantul statului în regiune (de asemenea un partener care nu aparține sferei politice, dar reprezintă un partener politic).
Asocierea proiectului la dezvoltarea teritorială
Planificarea regională se referă atât la acțiunea unei comunități pe teritoriul său, cât și la rezultatul acestei acțiuni.
Cele doua obiective principale privind politicile de planificare regională, care uneori pot fi contradictorii, constau în sprijinirea dezvoltării economice a teritoriilor și în reducerea discrepanţelor economice şi sociale dintre regiuni. Se va ține cont de ambele obiective atunci când se planifică o dezvoltare echilibrată a teritoriului, așa cum este indicat în multe documente legale și de planificare.
Integrarea unui proiect de micro-hidroenergie în cadrul amenajării teritoriale reprezintă consecința naturală a planificării teritoriale menționată mai sus: face posibilă integrarea proiectelor de amenajare a potențialului energetic într-un program de într-un program de dezvoltare mai larg şi mai echilibrat.
Obiectivul proiectului face astfel parte din implementarea principiului director, și anume dezvoltarea regională durabilă prin integrarea proiectelor micro-hidroenergetice atât din punct de vedere al unei dezvoltări urbane şi/sau rurală echilibrată, cât şi din punct de vedere al exploatării resurselor naturale ale regiunii respective.
Implementarea proiectului prin intermediul unui comitet director pe o zonă cât mai extinsă
Pentru îmbunătățirea urmăririi proiectului din punct de vedere al observaţiilor şi opţiunilor care se vor face, este necesară constituirea unei echipe mai mari pentru management-ul proiectului: comitetul director.
Comitetul director cuprinde în general membri reprezentanţi ai tuturor părţilor implicate. Acest comitet trebuie să stabilească un plan, să arbitreze, să analizeze și să decidă cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse în cadrul unei acţiuni de reducere a costurilor, de continuare, îmbunătățire și acceptabilitate a proceselor.
Comitetul director aduce împreună părțile care iau decizii, care sunt în măsură să realizeze arbitrajul necesar și să determine un consens (bugetul sau alocările de resurse, revizuirea perimetrului proiectului, revizuirea termenelor limită…). Contractantul (strategic sau reprezentativ) face parte din Comitetul director, împreună cu persoana care este responsabilă cu controlul lucrărilor, care în general şi conduce comitetul.
În cadrul proiectelor de amenajări energetice complexe sau importante, este adesea utilă fondarea unui comitet director, cu aptitudini operaționale și un comitet de management, cu aptitudini strategice, care în general adună liderii companiei sau organizației, care se află în poziția de a soluţiona arbitrajele înainte ca acestea să ajungă la membrii responsabili din comitetul operaţional.
Informarea rezidenților cât mai curând posibil,
În general, acest aspect este fundamental pentru sporirea conștientizării în rândul populației în ceea ce privește proiectele de amenajări hidroenergetice, indiferent de dimensiunile acestora. Succesul proiectului este de obicei înlesnit de informarea rezidenților.
Atunci când este deținut de un membru al comitetului director, rolul și misiunea purtătorului de cuvânt este acela de a informa publicul general cu privire la ideile și acțiunile comitetului director, prin întâlniri și comunicate de presă.
În funcție de dimensiunile proiectului, această persoană ar putea fi responsabilă și cu publicațiile !! relaţia cu presa !! și, dacă este posibil, cu producția și co-producția înregistrărilor video și cu coordonarea editorială a site-ului web dedicat proiectului.
Asocierea companiilor la obiectivele programului pe durata consultării și a implementării proiectului,
Această idee este complementară celei menționate mai sus.
În ceea ce privește abordarea participativă, implicarea industriașilor și a companiilor pare să fie crucială atunci când proiectul prinde contur (oferta tehnică și implementarea proiectului). Este foarte importantă corelarea, atunci când este posibil, a intereselor proiectului cu interesele și potențialele contribuții ale industriașilor și contractanților.
Pentru companiile care doresc adoptarea unei abordări “calificate”, aceasta reprezintă ocazia de a trata un subiect, de a propune o metodologie specifică pentru proiect, în scopul reducerii termenelor de predare, al corelării tehnologiilor cheie, al îmbunătățirii performanțelor, al asigurării urmăririi din punct de vedere economic și tehnologic … ceea ce reprezintă o miză importantă pentru activitățile sale, dar care deseori nu pot fi realizate pe cont propriu din cauza lipsei de resurse.
Stabilirea instrumentelor de analiză multi-criteriu care acoperă tematica legată de proiect
La demararea proiectelor, instrumentele de analiză multi-criteriu pot avea diverse forme: amplasamentele hidroenergetice sunt filtrate fie prin intermediul GIS (Sistem Informațional Geografic) prin eliminarea, de exemplu, a zonelor necorespunzătoare pe baza doar a unor măsuri de reglementare sau instituționale sau pe baza unor constrângeri mai tehnice; sau prin elaborarea unor scheme echilibrate care se bazează pe o scalare suficient de exactă pentru identificarea zonelor de cercetare efectivă, aceste scheme fiind apoi suprapuse peste planul bazinului hidrografic pentru a fi analizate prin intermediul unei analize multi-factoriale.
Pentru realizarea unei analize multi-criteriu (sau a unei metode multi-criteriu pentru asistarea luării de decizii), Franța folosește, de obicei, trei concepte: (1) câmpuri de analiză și aspecte de care se ține cont în aceste câmpuri (criterii), (2) un sistem de notare aplicat acestor criterii și (3) un sistem de ponderare aplicat acestei notări. Această metodă reprezintă o abordare logică foarte recomandată pentru râuri.
Abordarea “downward” (în sens descrescător) cuprinde următoarele etape principale:
- Identificarea criteriilor de evaluare (prin câmpuri)
- Câmpurile pot fi, de exemplu: resurse hidrologice, cadrul de reglementare, constrângerile legate de teren, aspectele de mediu, infrastructurile (acces, posibilitatea de conectare la rețeaua de electricitate…), etc….
- Colectarea datelor și adaptarea criteriilor,
- Integrarea și analiza Sistemului Informațional Geografic (GIS)
- Analiză multi-criterială prin:
- Elaborarea matricei multi-criteriu de impact,
- Notarea Criteriilor,
- Ponderarea notării în cadrul comitetului director,
- Simulare, analize, rezultat.
Sistemul de ponderare este verificat de experți și de autoritățile regionale și naționale înainte de a fi pus în aplicare de către comitetul director, care îl mai poate adapta. În general, acesta rezultă din prioritățile de moment și din perioada în care planul teritorial este elaborat.
“Acceptabilitatea” proiectului este legată direct de sistem și de diferiții coeficienți de ponderare. Întrebarea este următoarea: sistemul de măsurare, criteriile și ponderarea acestora sunt justificate și respectate? Din acest punct de vedere, este pe deplin recomandat sistemul francez, care presupune un proces de consultare și o organizare detaliată.
Rezultatul acestei abordări este reprezentat de un plan care identifică zonele care se pot lua în considerare în mod obiectiv pentru construcția de proiecte micro-hidroenergetice și pe acelea în care aceste proiecte sunt posibile, dar cu constrângeri majore, sau chiar inacceptabile.
Asocierea experților independent recunoscuți pe plan internațional la alegerile făcute
O garanție a succesului unui proiect de amenajare hidroenergetică este reprezentată de cooptarea unor experți recunoscuți pe plan internațional în scopul unor selecții strategice.
Subiectele asupra cărora pot interveni experții independenți sunt, în mod evident, numeroase. Dar indiferent dacă aceste subiecte sunt tehnice, administrative, legale sau de o natură mai specifică, consultarea unui expert independent este deseori oportună.
Motivele care determină alegerea, la un moment dat a proiectului, de încredințare a unei anumite sarcini unui expert independent recunoscut, trebuie să fie ambițioase, așa cum va fi și metoda pe care o va sugera acesta.
Indiferent de sarcina încredințată, această metodă, orientată spre un obiectiv comun (și astfel spre o bunăstare colectivă), va fi mai ambițioasă decât dacă expertiza ar fi restricționată la un fenomen tehnic local sau dacă ar interesa doar o persoană sau o anumită companie.
Expertiza, pentru a fi pe deplin recunoscută, ar trebui să se deschidă spre lumea exterioară și ar trebui să fie sistematică, dinamică în timp și comparativă în descrierea scenariilor.
Principalele obiective ale acestei expertize sunt acelea de a evidenția incertitudinile persistente și de a elabora decizii variabile, dar iterative, care să permită explorări și măsurători revizuibile.
În cele din urmă, sarcina unui expert nu este aceea de a prevedea viitorul, ci mai degrabă de a elabora scenarii, care deseori descriu consecințele politice ale opțiunilor, aspecte cu privire la care va fi ascultat.
ABORDAREA PROIECTELOR DE MICROHIDROCENTRALE
Elaborat de ESHA în cadrul proiectului European SHERPA, traducere și adaptare ARmHE
1. ABORDAREA PARTICIPATIVĂ: O GENERAȚIE NOUĂ DE INSTRUMENTE DE REGLEMENTARE PENTRU MICROHIDROENERGIE
În general, proiectele energetice şi aspectele legate de mediu sunt afectate iremediabil de conflicte ceea ce generează o multitudine de puncte de vedere ireconciliabile, respectiv o multitudine de sisteme de valori promovate de individualităţi sau lobby-uri foarte diferite.
O manieră de a lua în considerare posibilitatea de acceptare a “sacrificiilor” pe care un grup “le-ar putea” face ar fi aceea de a se asigura participarea actorilor interesați în cadrul procesului de luare a deciziilor.
Această participare ar contribui în mod pozitiv la conștientizarea actorilor privind avantajele asociate sacrificiilor făcute, chiar dacă acestea sunt diferite în timp.
Această recunoaștere indică necesitatea inițierii proceselor participative cu multipli actori pentru gestionarea proiectelor de amenajări hidroenergetice.
Negocierile, medierile, grupurile de consiliere, seminariile cu multipli actori, interfețe experți/părți care iau decizii, celulele think tank realizate pe teme legislative şi de mediu reprezintă abordări participative, acestea fiind tot mai des folosite în luarea deciziilor privind sectorul hidroenergetic.
Instrumentele de reglementare pentru microhidroenergie evoluează în prezent pe baza dialogului tuturor părţilor interesate.
După apariția instrumentelor economice şi de reglementare directă, apare acum o a treia generație de instrumente de reglementare: instrumentele participative.
2. CONTRIBUȚII LA ABORDĂRILE PARTICIPATIVE ÎN PROCESELE DE LUARE A DECIZIILOR ÎN DOMENIUL MICROHIDROENERGIEI
Abordările participative joacă un rol semnificativ în calitatea rezultatelor şi deciziilor privind dezvoltarea amenajării potențialului energetic al râurilor.
Într-adevăr, o abordare participativă a procesului de luare a deciziilor îmbunătățește calitatea deciziilor înlesnind alegeri mai avantajoase cu privire la aspectele economice și de mediu, prin alegeri mai înțelepte din punct de vedere tehnic și mai acceptabile din punct de vedere social decât cele care ar rezulta în urma proceselor neparticipative de luare a deciziilor, cum ar fi planificarea de tip de sus în jos (top-down).
Din punct de vedere al mediului: Abordarea participativă face posibilă ieșirea din cercul foarte restrâns de expertiză și integrarea într-un proces de expertiză pluralistică, luând în considerare dimensiuni de care uneori nu se tine cont în cadrul expertizelor tradiționale. Aceasta facilitează și o abordare transversală, care se integrează în reflecția tuturor domeniilor vizate ale politicilor privind energia (în afară de energia hidro) în perspectiva unei dezvoltări durabile.
Din punct de vedere economic: Abordarea participativă în cadrul unui proiect de amenajare hidroenergetică determină alegeri mai relevante din punct de vedere economic, rezultând astfel costuri economice scăzute pentru cei care le vor implementa, cu internalizarea unor costuri externe şi realizarea unei analize cost/beneficiu !! (sau costuri sociale) pentru fiecare proiect, evidențiindu-se o îmbunătățire clară a prosperității tuturor actorilor.
Din punct de vedere tehnologic: În comparație cu un proces tradițional, abordarea participativă permite un grad mai mare de flexibilitate și inovare în ceea ce priveşte tehnologia. Prin procesele deschise în care actorii, în special industriașii conștienți de progresul tehnologic, se pot exprima, va fi posibilă atât evitarea deciziilor prea rigide care păstrează cadrul tehnologic care privilegiază anumite sisteme tehnologice, cât și integrarea în timp real a dezvoltării tehnologice în procesul de luare a deciziilor.
3. CÂTEVA RECOMANDĂRI PENTRU REALIZAREA UNEI ABORDĂRI PARTICIPATIVE CORESPUNZĂTOARE ÎN DOMENIUL MICROHIDROENERGIEI
Acestea cuprind:
Integrarea proiectului într-o abordare de planificare teritorială,
Asocierea proiectului la dezvoltarea teritorială,
Implementarea proiectului prin intermediul unui comitet director pe o zonă cât mai extinsă,
Informarea rezidenților cât mai curând posibil,
Asocierea companiilor la obiectivele programului pe durata consultării și a implementării proiectului,
Stabilirea instrumentelor de analiză multi-criteriu care acoperă tematica legată de proiect,
Asocierea experților independenți recunoscuți pe plan internațional.
Integrarea proiectului într-o abordare de planificare teritorială
Abordarea teritorială reprezintă modalitatea recomandată de implementare a unui proiect de amenajare energetică.
Abordarea teritorială reprezintă punctul de plecare pentru un studiu util, precum și baza unei cunoașteri aprofundate a teritoriului.
Politicienii nu sunt excluși. Dacă nu sunt asociați, ar trebui să fie măcar parteneri în cadrul proiectului. Dacă nu sunt implicați în mod direct, ar trebui să fie informați cât mai repede cu privire la caracteristicile proiectului și să fie informați permanent cu privire la evoluţia activităților.
Atunci când se adoptă o abordare de planificare teritorială – de exemplu la scara unei zone de captare – este necesar un partener entuziast și voluntar (care poate fi un politician) astfel încât să se poată realiza acțiuni semnificative pe durata de viață a proiectului.
Ideal ar fi ca acest partener să fie o autoritate în domeniul planificării (partenerul care nu aparține sferei politice, dar care este implicat în dezvoltarea teritorială) sau reprezentantul statului în regiune (de asemenea un partener care nu aparține sferei politice, dar reprezintă un partener politic).
Asocierea proiectului la dezvoltarea teritorială
Planificarea regională se referă atât la acțiunea unei comunități pe teritoriul său, cât și la rezultatul acestei acțiuni.
Cele doua obiective principale privind politicile de planificare regională, care uneori pot fi contradictorii, constau în sprijinirea dezvoltării economice a teritoriilor și în reducerea discrepanţelor economice şi sociale dintre regiuni. Se va ține cont de ambele obiective atunci când se planifică o dezvoltare echilibrată a teritoriului, așa cum este indicat în multe documente legale și de planificare.
Integrarea unui proiect de micro-hidroenergie în cadrul amenajării teritoriale reprezintă consecința naturală a planificării teritoriale menționată mai sus: face posibilă integrarea proiectelor de amenajare a potențialului energetic într-un program de într-un program de dezvoltare mai larg şi mai echilibrat.
Obiectivul proiectului face astfel parte din implementarea principiului director, și anume dezvoltarea regională durabilă prin integrarea proiectelor micro-hidroenergetice atât din punct de vedere al unei dezvoltări urbane şi/sau rurală echilibrată, cât şi din punct de vedere al exploatării resurselor naturale ale regiunii respective.
Implementarea proiectului prin intermediul unui comitet director pe o zonă cât mai extinsă
Pentru îmbunătățirea urmăririi proiectului din punct de vedere al observaţiilor şi opţiunilor care se vor face, este necesară constituirea unei echipe mai mari pentru management-ul proiectului: comitetul director.
Comitetul director cuprinde în general membri reprezentanţi ai tuturor părţilor implicate. Acest comitet trebuie să stabilească un plan, să arbitreze, să analizeze și să decidă cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse în cadrul unei acţiuni de reducere a costurilor, de continuare, îmbunătățire și acceptabilitate a proceselor.
Comitetul director aduce împreună părțile care iau decizii, care sunt în măsură să realizeze arbitrajul necesar și să determine un consens (bugetul sau alocările de resurse, revizuirea perimetrului proiectului, revizuirea termenelor limită…). Contractantul (strategic sau reprezentativ) face parte din Comitetul director, împreună cu persoana care este responsabilă cu controlul lucrărilor, care în general şi conduce comitetul.
În cadrul proiectelor de amenajări energetice complexe sau importante, este adesea utilă fondarea unui comitet director, cu aptitudini operaționale și un comitet de management, cu aptitudini strategice, care în general adună liderii companiei sau organizației, care se află în poziția de a soluţiona arbitrajele înainte ca acestea să ajungă la membrii responsabili din comitetul operaţional.
Informarea rezidenților cât mai curând posibil,
În general, acest aspect este fundamental pentru sporirea conștientizării în rândul populației în ceea ce privește proiectele de amenajări hidroenergetice, indiferent de dimensiunile acestora. Succesul proiectului este de obicei înlesnit de informarea rezidenților.
Atunci când este deținut de un membru al comitetului director, rolul și misiunea purtătorului de cuvânt este acela de a informa publicul general cu privire la ideile și acțiunile comitetului director, prin întâlniri și comunicate de presă.
În funcție de dimensiunile proiectului, această persoană ar putea fi responsabilă și cu publicațiile !! relaţia cu presa !! și, dacă este posibil, cu producția și co-producția înregistrărilor video și cu coordonarea editorială a site-ului web dedicat proiectului.
Asocierea companiilor la obiectivele programului pe durata consultării și a implementării proiectului,
Această idee este complementară celei menționate mai sus.
În ceea ce privește abordarea participativă, implicarea industriașilor și a companiilor pare să fie crucială atunci când proiectul prinde contur (oferta tehnică și implementarea proiectului). Este foarte importantă corelarea, atunci când este posibil, a intereselor proiectului cu interesele și potențialele contribuții ale industriașilor și contractanților.
Pentru companiile care doresc adoptarea unei abordări “calificate”, aceasta reprezintă ocazia de a trata un subiect, de a propune o metodologie specifică pentru proiect, în scopul reducerii termenelor de predare, al corelării tehnologiilor cheie, al îmbunătățirii performanțelor, al asigurării urmăririi din punct de vedere economic și tehnologic … ceea ce reprezintă o miză importantă pentru activitățile sale, dar care deseori nu pot fi realizate pe cont propriu din cauza lipsei de resurse.
Stabilirea instrumentelor de analiză multi-criteriu care acoperă tematica legată de proiect
La demararea proiectelor, instrumentele de analiză multi-criteriu pot avea diverse forme: amplasamentele hidroenergetice sunt filtrate fie prin intermediul GIS (Sistem Informațional Geografic) prin eliminarea, de exemplu, a zonelor necorespunzătoare pe baza doar a unor măsuri de reglementare sau instituționale sau pe baza unor constrângeri mai tehnice; sau prin elaborarea unor scheme echilibrate care se bazează pe o scalare suficient de exactă pentru identificarea zonelor de cercetare efectivă, aceste scheme fiind apoi suprapuse peste planul bazinului hidrografic pentru a fi analizate prin intermediul unei analize multi-factoriale.
Pentru realizarea unei analize multi-criteriu (sau a unei metode multi-criteriu pentru asistarea luării de decizii), Franța folosește, de obicei, trei concepte: (1) câmpuri de analiză și aspecte de care se ține cont în aceste câmpuri (criterii), (2) un sistem de notare aplicat acestor criterii și (3) un sistem de ponderare aplicat acestei notări. Această metodă reprezintă o abordare logică foarte recomandată pentru râuri.
Abordarea “downward” (în sens descrescător) cuprinde următoarele etape principale:
- Identificarea criteriilor de evaluare (prin câmpuri)
- Câmpurile pot fi, de exemplu: resurse hidrologice, cadrul de reglementare, constrângerile legate de teren, aspectele de mediu, infrastructurile (acces, posibilitatea de conectare la rețeaua de electricitate…), etc….
- Colectarea datelor și adaptarea criteriilor,
- Integrarea și analiza Sistemului Informațional Geografic (GIS)
- Analiză multi-criterială prin:
- Elaborarea matricei multi-criteriu de impact,
- Notarea Criteriilor,
- Ponderarea notării în cadrul comitetului director,
- Simulare, analize, rezultat.
Sistemul de ponderare este verificat de experți și de autoritățile regionale și naționale înainte de a fi pus în aplicare de către comitetul director, care îl mai poate adapta. În general, acesta rezultă din prioritățile de moment și din perioada în care planul teritorial este elaborat.
“Acceptabilitatea” proiectului este legată direct de sistem și de diferiții coeficienți de ponderare. Întrebarea este următoarea: sistemul de măsurare, criteriile și ponderarea acestora sunt justificate și respectate? Din acest punct de vedere, este pe deplin recomandat sistemul francez, care presupune un proces de consultare și o organizare detaliată.
Rezultatul acestei abordări este reprezentat de un plan care identifică zonele care se pot lua în considerare în mod obiectiv pentru construcția de proiecte micro-hidroenergetice și pe acelea în care aceste proiecte sunt posibile, dar cu constrângeri majore, sau chiar inacceptabile.
Asocierea experților independent recunoscuți pe plan internațional la alegerile făcute
O garanție a succesului unui proiect de amenajare hidroenergetică este reprezentată de cooptarea unor experți recunoscuți pe plan internațional în scopul unor selecții strategice.
Subiectele asupra cărora pot interveni experții independenți sunt, în mod evident, numeroase. Dar indiferent dacă aceste subiecte sunt tehnice, administrative, legale sau de o natură mai specifică, consultarea unui expert independent este deseori oportună.
Motivele care determină alegerea, la un moment dat a proiectului, de încredințare a unei anumite sarcini unui expert independent recunoscut, trebuie să fie ambițioase, așa cum va fi și metoda pe care o va sugera acesta.
Indiferent de sarcina încredințată, această metodă, orientată spre un obiectiv comun (și astfel spre o bunăstare colectivă), va fi mai ambițioasă decât dacă expertiza ar fi restricționată la un fenomen tehnic local sau dacă ar interesa doar o persoană sau o anumită companie.
Expertiza, pentru a fi pe deplin recunoscută, ar trebui să se deschidă spre lumea exterioară și ar trebui să fie sistematică, dinamică în timp și comparativă în descrierea scenariilor.
Principalele obiective ale acestei expertize sunt acelea de a evidenția incertitudinile persistente și de a elabora decizii variabile, dar iterative, care să permită explorări și măsurători revizuibile.
În cele din urmă, sarcina unui expert nu este aceea de a prevedea viitorul, ci mai degrabă de a elabora scenarii, care deseori descriu consecințele politice ale opțiunilor, aspecte cu privire la care va fi ascultat.