Elaborat de INCDPM și UPB în cadrul proiectului național MICROSIM finanțat de MECTS prin UEFISCDI în programul Parteneriate

Proiectele de microhidrocentrale trebuie să se conformeze cerinţelor legislaţiei de mediu şi cei mai grei paşi se referă la Directiva Cadru Apă şi la legislaţia privind ariile naturale protejate.

Prevederile legislaţiei de mediu intervin la pregătirea solicitărilor şi documentaţiilor pentru obţinerea aprobărilor necesare de la autorităţile pentru gospodărirea apelor şi protecţia mediului, la desfăşurarea activităţilor de construcţie şi exploatare şi la furnizarea datelor cerute de aceste autorităţi.

Este nevoie de aprobări (care conţin condiţiile precizate de către autorităţi) pentru construcţie, pentru punerea în funcţiune şi pentru continuarea exploatării.

Pentru pregătirea unui proiect de microhidrocentrală care să poată fi realizată şi exploatată pe termen lung, este nevoie să fie parcurşi cu toată atenţia anumiţi paşi prezentaţi în continuare.

 1. Cunoaşterea unor obligaţii stabilite prin legislaţia de mediu, care trebuie respectate la pregătirea unui proiect de microhidrocentrală

Primul pas pentru pregătirea conceptului unui proiect de microhidrocentrală este cunoaşterea unor obligaţii stabilite prin legislaţia de mediu.

Din punct de vedere al proiectării hidrocentralelor, cea mai importantă modificare a legislaţiei de mediu a fost generată de Directiva Cadru Apă, implementată în Legea apelor din România.

Conform acestor noi prevederi legale, corpurile de apă, de exemplu râuri sau lacuri, trebuie să fie protejate, îmbunătăţite şi refăcute în scopul obţinerii stării bune a apelor de suprafaţă până în anul 2015 sau, pentru corpuri de apă artificiale şi profund modificate, să fie protejate şi îmbunătăţite în scopul obţinerii unui potenţial ecologic bun şi unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă într-o anumită perioadă.

Aceasta înseamnă calitate corespunzătoare privind elementele biologice (pentru râuri: flora acvatică, nevertebratele bentice, fauna piscicolă), elementele hidromorfologice (regimul hidrologic, continuitatea râului, condiţiile morfologice), elementele chimice şi fizico-chimice (condiţii termice, condiţii privind oxigenarea, salinitatea, starea de acidifiere, condiţii privind nutrienţii, poluanţi prioritari, alţi poluanţi specifici).

Principalele probleme întâmpinate de proiectele de microhidrocentrale sunt legate de:

• elementul cantitativ privind curgerea apei (mărimea debitului de apă)
• continuitatea longitudinală
• posibilitatea de migraţie pentru unele specii de peşti.

O altă modificare importantă în legislaţia de mediu se datorează Directivei Habitatelor şi dezvoltării reţelei corespunzătoare de arii naturale protejate.

Impactul direct al unei microhidrocentrale asupra ariilor naturale protejate poate fi prevenit sau limitat prin evitarea amplasării ei sau a drumurilor de acces în asemenea arii sau lângă ele.

Pentru proiecte şi construcţiile lor auxiliare care sunt propuse să fie amplasate în astfel de arii este necesar să se realizeze o evaluare foarte detaliată a impacturilor adverse potenţiale asupra fiecărui habitat protejat şi asupra speciilor din acea arie. Pentru îmbunătăţirea protecţiei mediului în cadrul unui proiect de microhidrocentrală, proiectul trebuie să fie în acord cu măsurile de management pentru aria protejată.

Instruirea specifică în probleme de mediu a celor care vor proiecta microhidrocentrale poate fi utilă pentru îmbunătăţirea protecţiei mediului în astfel de proiecte.

Legislaţia de mediu este perfecţionată continuu, atât în România cât şi la nivel european, precum şi în cadrul convenţiilor internaţionale la care România este parte.

2. Informarea asupra posibilităţii unui proiect de microhidrocentrală, în contextul planurilor stabilite pentru sectorul de râu luat în considerare

 La alegerea amplasamentului, este recomandabil să se pornească de la clasificarea sectoarelor de râu, ţinând seamă de importanţa lor ecologică pentru întregul râu.

De asemenea, este necesar să se ştie că proiectul poate fi compatibil cu Planul de management al bazinului râului, care are în vedere anumite obiective privind starea ecologică, conform cerinţelor legislaţiei de mediu.

Detalii despre un sector de râu pot fi aflate de la Administraţia Bazinală de Apă.

În cazul intenţiei de a propune un proiect într-o arie naturală protejată, este nevoie de informare cu privire la posibilitatea de a pregăti proiectul în acord cu planul de management şi obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

Aceste aspecte pot fi discutate la autoritatea pentru protecţia mediului şi cu administratorul ariei naturale protejate.

 3. Alegerea amplasamentului şi a tipului de proiect

Pe lângă criteriile tehnice, este nevoie de utilizarea unor criterii de protecţie a mediului la alegerea amplasamentului unei microhidrocentrale şi a locaţiei prizei de apă.

Proiectele de microhidrocentrale trebuie să fie compatibile cu obiectivele stabilite pentru corpurile de apă. În special migraţia peştilor, continuitatea râului, curgerea în aval sunt problemele unui proiect de hidrocentrală în legătură cu starea râului.

Posibilităţile de îmbunătăţire a protecţiei mediului se axează pe trecerea pentru peşti şi proiectarea prizei de apă care sunt foarte importante pentru a răspunde acestor cerinţe.

Soluţiile de prize de apă propuse astfel încât să permită curgerea naturală a râului printr-o parte a secţiunii transversale ar fi bune pentru păstrarea continuităţii râului şi migraţia peştilor.

Pentru a avea o valoare bine argumentată a unui debit adecvat în sectorul aval al râului, aceasta trebuie precizată pe baza unui studiu specializat după examinarea faunei specifice şi a condiţiilor râului. Debitul de care este nevoie în aval poate fi specificat ca o valoare minimă sau ca un set de valori pentru diferite perioade ale anului şi pentru diferite condiţii hidrologice.

La alegerea amplasamentului şi pregătirea proiectului, este necesar să se ţină seamă de utilizatorii apei din râul respectiv.

Acolo unde este cazul, este utilă corelarea cu prevederile planurilor de management pentru arii naturale protejate.

Sunt preferabile zone unde sunt posibile activităţi de amenajare a drumurilor de acces şi a prizei de apă şi activităţi de construcţie, cu impact cât mai mic posibil asupra mediului.

Faţă de proiectele de amenajare a unor amplasamente noi pentru prize, impactul este mai mic la modernizarea microhidrocentralelor vechi unde trebuie făcute reparaţii sau înlocuiri ale unor echipamente.

Modernizarea vechilor microhidrocentrale oferă posibilitatea de a include acţiuni pozitive privind mediul pentru a îmbunătăţi starea corpurilor de apă pe care sunt situate:

• îmbunătăţirea continuităţii râului şi a posibilităţii de migraţie pentru unele specii din fauna acvatică
• asigurarea unor valori adecvate ale debitului (debit ecologic) pentru ecosistemul acvatic din aval conform unui studiu de specialitate.

Construcţia unei treceri pentru peşti trebuie să fie inclusă în astfel de proiecte unde este cazul, după cum se stabileşte de către un specialist în biodiversitate după examinarea stării râului şi faunei.

Înlocuirea echipamentelor vechi cu unele noi mai eficiente duce la o creştere a producţiei de energie curată, care este o contribuţie la protecţia mediului şi acoperă totodată costuri legate de mediu.

Proiectele referitoare la microhidrocentrale pot fi pregătite şi implementate mai repede în amplasamente din afara ariilor naturale protejate.

Este recomandabil să fie luate în considerare mai multe alternative de amplasare, pentru a putea răspunde cât mai bine diverselor aspecte de mediu şi cerinţe.

 4. Pregătirea proiectului şi a măsurilor pentru protecţia mediului care să fie incluse la proiectarea microhidrocentralei

Paşii decisivi pentru pregătirea unui proiect de microhidrocentrală care să respecte cerinţele de mediu sunt:

• alegerea amplasamentului corespunzător din punct de vedere tehnic şi din punct de vedere al mediului
• proiectarea schemei şi componentelor astfel încât să răspundă cerinţelor legislaţiei de mediu
• asigurarea unei curgeri corespunzătoare în sectorul aval al râului şi amonte – aval de priza de apă.

Se poate alege dintre diferite tipuri de scheme de amenajări pentru microhidrocentrale:

• Microhidrocentrale cu priză şi canal de aducţiune, apoi generarea energiei şi evacuarea apei.
• Microhidrocentrale pe râu.
• Microhidrocentrale amplasate la lacuri de acumulare cu folosinţe multiple.
• Microhidrocentrale acţionate de apa pentru irigaţii sau de apa evacuată după folosirea în unele instalaţii industriale. În asemenea cazuri, microhidrocentrala nu contribuie la impactul utilizării apei.

După caz, se poate alege dintre diverse tipuri de treceri pentru peşti:

• canal lateral
• scară directă
• scară cu serpentine.

O microhidrocentrală poate fi mai bine integrată în mediul natural prin utilizarea materialelor naturale specifice zonei unde este amplasată.

Proiectul trebuie să fie schiţat şi pentru alternativele de amplasare luate în considerare.

 5. Pregătirea solicitărilor, parcurgerea procedurilor, pregătirea documentaţiilor

 Cerinţe care rezultă din procedurile pentru obţinerea avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor

Legea apelor nr. 107/1996, prevede obligaţia utilizatorului de apă de a solicita şi obţine, la faza de proiectare, un Aviz de gospodărire a apelor.

Pentru punerea în funcţiune sau exploatarea lucrării este necesară Autorizaţia de gospodărire a apelor.

Procedura şi competenţele de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor a fost aprobată prin Ordinul 662/2006 şi precizează că Avizul de gospodărire a apelor condiţionează:

• execuţia obiectivelor noi construite pe ape sau care au legătură cu apele de suprafaţă
• dezvoltarea, modernizarea unor instalaţii existente ale utilizatorilor de apă.

Avizul de gospodărire a apelor trebuie să asigure respectarea următoarele condiţii:

• respectarea limitelor impuse prin actele normative,
• asigurarea conservării şi dezvoltării resursei de apă,
• contorizarea prelevărilor de apă,
• asigurarea scurgerii salubre pe cursurile de apă şi după caz, executarea construcţiilor necesare migrării ihtiofaunei, în vederea atingerii stării bune a apelor;
• evitarea risipei de apă,
• asigurarea monitoringului integrat al calităţii apelor uzate evacuate,

Avizul de gospodărire a apelor se solicită la faza studiu de fezabilitate.

Avize şi acorduri necesare, după caz, în cadrul procedurii de reglementare:

• Avizul privind regimul de exploatare a fondului piscicol, precum şi exercitarea pescuitului în bazinele piscicole naturale sau amenajate;
• Avizul organelor silvice de specialitate pentru plantarea sau tăierea arborilor sau arbuştilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apă şi pe ţărmul mării;
• Acceptul în scris al deţinătorilor lucrărilor existente în zonă
• Avizul riveranilor pentru amplasarea în zona inundabilă a albiei majore;
• Avizul de amplasament al obiectivului în cazul amplasării în zona inundabilă;
• Certificatul de urbanism eliberat conform legii.

Documentaţia tehnică de fundamentare se elaborează în baza studiilor de specialitate.

Documentaţia pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor trebuie să cuprindă o serie de elemente comune pentru diferite tipuri de lucrări (Ordinul 661/2006):

Documentaţia tehnică pentru centrale hidroelectrice, inclusiv microhidrocentrale va cuprinde şi elemente specifice:

a) Încadrarea în schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic, corelarea funcţională sub aspect hidrotehnic cu alte lucrări.

b) Influenţe ale lucrărilor proiectate asupra albiei cursului de apă şi obiectivelor existente în zonă, inclusiv în caz de incidente la capacităţile propuse, cu indicarea măsurilor prevăzute pentru evitarea unor pagube

c) Clasa de importanţă

d) Date hidrologice

e) Valorificarea potenţialului hidroenergetic, debit minim în albie, debit asigurat pentru celelalte folosinţe din aval

f) Descrierea obiectivelor componente ale amenajării, captări, inclusiv lucrările de barare, descărcători, bazin compensator, aducţiuni, centrală, echipamente, instalaţii pentru asigurarea debitului minim în albie în aval, regim de exploatare, eventuale măsuri şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

g) Planul de situaţie, profile transversale şi longitudinale

h) Acceptul şi condiţiile de cooperare cu lucrări sau instalaţii deţinute de alţi beneficiari, după caz.

Pentru lacurile de acumulare cu volumul de cel puţin 100 mii mc apă, documentaţia tehnică va cuprinde elemente de caracterizare a acestora:

Pentru solicitarea autorizaţiei de gospodărire a apelor, sunt necesare şi:

• Avizul de gospodărire a apelor sau autorizaţia de gospodărirea apelor existentă
• Programul etapizat, elaborat pentru conformarea cu prevederile legale,
• Schema generală a lucrărilor, construcţiilor, instalaţiilor
• Regulamentul de funcţionare-exploatare şi întreţinere
• Anexe.

 Proceduri şi documentaţii necesare obţinerii avizului de mediu şi acordului de mediu

Procedura pentru obţinerea avizului de mediu este specificată în Hotărârea 1076/2004. Este necesară elaborarea unui raport de mediu.

Procedura pentru obţinerea acordului de mediu este precizată în Hotărârea 445/2009 şi în Ordinul 135/2010. După cum decide autoritatea pentru protecţia mediului, poate fi necesar să fie elaborat un memoriu de prezentare a proiectului şi raportul privind impactul asupra mediului.

Pentru cazul proiectelor de microhidrocentrale propuse în arii naturale protejate, sau proiecte care pot avea impact asupra unor arii naturale protejate, etapele procedurii de evaluare adecvată sunt precizate în Ordinul 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. În asemenea cazuri, autoritatea pentru protecţia mediului poate stabili necesitatea unui studiu de evaluare adecvată.

Pentru obţinerea acordului de mediu, trebuie elaborat raportul privind impactul asupra mediului.

În cadrul acestui raport sunt necesare următoarele date şi evaluări:

• Informaţii generale, luând în considerare etapele de construcţie, funcţionare, dezafectare
• Procese tehnologice şi activităţi de dezafectare
• Impactul potenţial asupra mediului în diferitele etape şi măsuri de reducere, luând în considerare apa, aerul, solul, subsolul, biodiversitatea, peisajul, mediul social şi economic, patrimoniul cultural
• Analiza alternativelor
• Monitorizarea
• Situaţii de risc
• Descrierea dificultăţilor
• Rezumat fără caracter tehnic.

Pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, documentaţia cuprinde:

• Date generale:
• Date specifice activităţii, cu precizări referitoare la procesul tehnologic, dotări, materiale, utilităţi
• Surse de poluanţi şi măsuri pentru protecţia factorilor de mediu, cu referire la ape, atmosferă, zgomot, sol, subsol, radiaţii, fondul forestier, protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi naturii, protecţia peisajului şi zonelor de interes tradiţional, gestiunea deşeurilor,gestiunea substanţelor şi preparatelor periculoase,gestiunea ambalajelor,încadrarea în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului,protecţia aşezărilor umane, respectarea prevederilor convenţiilor internaţionale la care România a aderat,monitorizarea mediului şi alte date solicitate de autoritatea pentru protecţia mediului.

 Evaluări cerute în legislaţie pentru cazurile de proiecte propuse în arii naturale protejate

În cazuri de proiecte cu efecte potenţiale asupra unor arii naturale protejate, sunt cerute evaluări specifice.

Este necesar un studiu de evaluare adecvată, care să cuprindă:

• informaţii privind proiectul, implementarea lui, funcţionarea
• informaţii detaliate privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului
• identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect, pe termen scurt sau lung, din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare, rezidual, cumulativ, în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile de substanţe chimice etc.), precum şi faţă de obiectivele de conservare a acesteia, evaluarea semnificaţiei impactului
• măsuri de reducere a impactului pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat
• metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate, lista organizaţiilor/instituţiilor/specialiştilor implicaţi în furnizarea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate.

 Participarea la şedinţe în care proiectul este analizat de autorităţi şi discutat de către public, formularea răspunsurilor

Proiectul este prezentat şi discutat în şedinţe organizate de autoritatea pentru protecţia mediului, cu participarea unor specialişti, sau cu participarea publicului.

Titularul proiectului are obligaţia de a da răspunsuri, care sunt comunicate autorităţii pentru protecţia mediului.

Observaţiile care rezultă pe baza analizei efectuate de specialiştii din Comisia de Analiză Tehnică convocată de autoritatea pentru protecţia mediului, precum şi alte observaţii primite în legătură cu amplasarea, realizarea sau efectele proiectului trebuie examinate cu atenţie, pentru a găsi unele soluţii de îmbunătăţire a proiectului.

Este necesară o abordare deschisă, astfel încât să se răspundă cu precizări şi soluţii la cât mai multe observaţii, în măsura în care este posibil.

Modificările proiectului sunt comunicate autorităţii pentru protecţia mediului, unde sunt analizate şi se ia decizia privind acordul de mediu pentru proiect.

 6. Finalizarea proiectului, ţinând seamă de condiţiile precizate de autorităţi

După formularea soluţiilor tehnice concrete, poate fi definitivat în detaliu ansamblul de componente şi amenajări care urmează a fi realizate pentru microhidrocentrală: construcţii pe mal, construcţii în albia râului, echipamente, canale, bazine, conducte, platforme, etc.

Amplasarea şi dimensiunile ariilor aferente microhidrocentralei, precum şi traseele drumurilor de acces şi cele ale liniilor electrice trebuie stabilite astfel încât să respecte cerinţele autorităţii pentru protecţia mediului.

Măsurile de protecţie a mediului care pot fi stabilite pentru perioada construcţiei unei microhidrocentrale şi a componentelor aferente depind de ariile de lucru şi de traseele precizate.

 7. Asigurarea protecţiei mediului în perioada de construcţie

Măsurile de protecţie a mediului în timpul construcţiei unei microhidrocentrale cu priza sa de apă şi toate celelalte componente sunt deosebit de importante pentru prevenirea şi limitarea efectelor asupra mediului natural. Aplicarea măsurilor poate fi supravegheată periodic.

În perioada de construcţie a microhidrocentralei sursele de poluanţi atmosferici sunt reprezentate de:

• utilaje pentru diferite activităţi de construcţie-montaj;
• manipularea materialelor de construcţie aflate sub formă de pulberi;
• vehicule rutiere utilizate pentru transport.

Pentru limitarea emisiilor, este necesar să se folosească utilaje şi vehicule bine întreţinute.

Pentru protecţia apei râului, a malului şi a apei subterane, se pot lua măsuri pentru evitarea scurgerilor de carburanţi şi uleiuri, iar în cazul scurgerilor accidentale se vor lua măsuri de colectare şi înlăturare a carburanţilor şi uleiurilor pentru a evita scurgerea pe râu sau infiltrarea în sol.

Alte măsuri pentru protecţia corpului de apă şi a mediului sunt următoarele:

• Stabilirea şi urmărirea aplicării de măsuri pentru desfăşurarea activităţilor de amenajare şi construcţii astfel încât mediul să nu fie afectat mai mult decât strictul necesar.
• Execuţia săpăturilor strict necesare, pentru a nu afecta malurile şi albia mai mult decât este nevoie.
• Execuţia săpăturilor pe rând, pentru limitarea creşterii suspensiilor în apa râului.
• Evitarea antrenării spre aval a unor materiale sau deşeuri.

În perioada de execuţie a amenajărilor şi construcţiilor aferente microhidrocentralei, sursele de zgomot şi vibraţii sunt vehiculele şi utilajele folosite pentru diversele activităţi. Prin urmare, în etapa de construcţie trebuie luate măsuri pentru a fi utilizate vehicule şi utilaje aflate în stare bună de funcţionare, pentru a limita emisiile acustice.

Impactul deşeurilor rezultate în urma activităţilor desfăşurate poate fi prevenit prin colectare în sistem selectiv, urmând a fi valorificate sau eliminate de către operatorii economici autorizaţi.

Una dintre cele mai eficiente măsuri pentru prevenirea şi diminuarea efectelor negative asupra mediului este supravegherea desfăşurării lucrărilor astfel încât:

• să fie executate lucrări numai în locaţiile şi pe traseele stabilite
• mediul natural să nu fie deteriorat prin deplasări în afara zonelor stabilite
• utilajele şi vehiculele să fie verificate şi întreţinute pentru a limita poluarea
• riscurile de poluare accidentală să fie prevenite sau diminuate
• să se intervină imediat în cazul scurgerilor de combustibil sau materiale în apa râului sau pe sol
• deşeurile să fie colectate şi transportate în afara zonei.

 8. Măsuri pentru protecţia mediului în perioada de exploatare a unei microhidrocentrale

Acte importante pentru protecţia mediului în etapa de exploatare a unei microhidrocentrale

 Autorizaţie de gospodărire a apelor, autorizaţie de mediu

 Autorizaţiile reglementează condiţiile de utilizare a apei şi de funcţionare a microhidrocentralei şi amenajărilor aferente astfel încât impactul asupra apelor şi mediului să fie menţinut în anumite limite.

Aceste acte conţin prevederi precise cantitative şi pot include cerinţe de monitorizare şi raportare pentru protecţia apelor şi mediului.

Pentru punerea în funcţiune a centralelor hidroelectrice, este necesară autorizaţia de gospodărire a apelor (Ordinul 662/2006).

De asemenea, pentru producţia de energie electrică şi pentru transportul energiei electrice prin linii de medie tensiune sau de înaltă tensiune, este necesară autorizaţia de mediu (Ordinul 1798/2007).

La emiterea autorizaţiei de gospodărire a apelor pot fi impuse cerinţe de contorizare a consumului de apă, de asigurare a unui anumit debit pe sectorul aval, de respectare a unor limite de calitate şi monitoring.

Autorizaţiile se emit pe anumite perioade, după care trebuie cerută reînnoirea lor. Dacă legislaţia de mediu s-a modificat între timp, pot apărea cerinţe noi.

 Regulament de exploatare – prevederi ale legislaţiei privind gospodărirea apelor

 Legea apelor 107/1996 prevede că regulamentul de exploatare face parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.

În Ordinul 661/2006 se conţinutul cadru al Regulamentului de funcţionare-exploatare şi întreţinere (pentru alte lucrări decât baraje şi lacuri de acumulare).

Pentru baraje şi lacuri de acumulare, regulamentul de exploatare este realizat pe baza prevederilor din Ordinul 76/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare, a Normelor metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală şi a Regulamentului-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor de alimentare cu apă.

Regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor de alimentare cu apă, cuprinde următoarele:

• Date generale
• Caracteristici tehnice şi constructive
• Supravegherea comportării în timp
• Sistemul informaţional pentru exploatare
• Regimul hidrologic
• Regimuri de funcţionare şi reguli de exploatare
• Personalul operativ de exploatare
• Anexe la regulamentul de exploatare.

Factori de mediu şi elemente relevante pentru protecţia mediului monitorizate pe perioada exploatării unei microhidrocentrale

Elemente în sprijinul realizării obiectivelor în domeniul apelor

 Factorii de mediu şi efectele monitorizate pe perioada exploatării unei microhidrocentrale rezultă luând în considerare în primul rând utilizarea şi evacuarea apei şi cerinţele legislaţiei pentru protecţia corpurilor de apă şi a ecosistemelor acvatice.

Monitorizarea este stabilită în contextul implementării legislaţiei europene pentru atingerea stării bune a corpurilor de apă.

La întâlnirea informală a directorilor în domeniul apelor din Uniunea Europeană şi din alte state, care a avut loc în luna mai 2010, s-a subliniat importanţa compatibilităţii între dezvoltarea în domeniul hidroenergiei şi cerinţele protecţiei mediului.

S-a arătat că dezvoltarea în domeniul hidroenergiei ar trebui să fie însoţită de îmbunătăţiri din punct de vedere ecologic. Exemplele evidenţiate de îmbunătăţiri sunt:

• Treceri pentru peşti
• Respectarea unui debit minim ecologic.

Totodată, s-a precizat că nu mărimea unui proiect este relevantă, ci rezultatul său asupra stării corpului de apă.

La al doilea Workshop on Water Management, Water Framework Directive and Hydropower, din septembrie 2011, organizat la Bruxelles de Germania, Marea Britanie şi Comisia Europeană, s-a arătat necesitatea integrării politicilor în domeniile energiei şi apei şi a realizării obiectivelor privind apele.

Ţinând seamă că obiectivele în domeniul apelor sunt stabilite prin legislaţie, monitorizarea pe perioada exploatării unei microhidrocentrale ar trebui să conţină elemente privind compatibilitatea permanentă a activităţilor de exploatare cu realizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apă.

În acest context, elementele monitorizate sunt cele care contribuie la atingerea stării bune a corpului de apă.

În Legea apelor, sunt precizate pentru râuri elemente biologice, elemente hidromorfologice şi elemente chimice şi fizico-chimice.

Din punct de vedere al elementelor hidromorfologice, sunt importante asigurarea curgerii apei şi continuitatea râului.

Prin urmare, este necesară monitorizarea debitelor pe sectorul de râu aval de priza microhidrocentralei, care pune în evidenţă asigurarea debitului ecologic în albia râului.

Totodată, pot fi monitorizate efecte hidromorfologice care pot apărea în albia râului datorită captării şi evacuării apei:

• niveluri şi viteze în zona prizei de apă
• depuneri de sedimente
• fenomene în albie în zona evacuării apei.

Dintre elementele chimice şi fizico-chimice, pot fi monitorizate cele relevante pentru condiţiile menţionate în legislaţie: condiţii termice, condiţii de oxigenare, salinitate, starea acidifierii, nutrienţi, poluanţi specifici.

Concret, se pot monitoriza efecte directe asupra calităţii apei legate de evacuarea apei utilizate la microhidrocentrală:

• temperatura apei
• oxigenul dizolvat şi alţi indicatori în legătură cu condiţiile de oxigenare
• indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate de la microhidrocentrală, dacă este cazul.

La amenajările sau construcţiile pentru trecerea peştilor spre amonte şi spre aval de secţiunea prizei de apă, este nevoie de monitorizarea stării traseului de trecere pentru a menţine condiţiile necesare pe întregul traseu, înlăturând imediat eventuale corpuri plutitoare sau depuneri care ar obstrucţiona trecerea peştilor.

Monitorizarea în perioada de exploatare a unei microhidrocentrale are o contribuţie foarte importantă în sprijinul realizării obiectivelor în domeniul apelor.

În special monitorizarea debitului de apă în sectorul aval de priză al râului şi a stării trecerii pentru peşti (unde este cazul) sunt importante.

În plus faţă de producţia de energie, activităţile efectuate la microhidrocentrale pot contribui la protecţia mediului prin colectarea deşeurilor (de ex. materiale plastice) aduse de râu la priza de apă, şi de asemenea prin observarea şi comunicarea efectelor neobişnuite pe râu care se pot datora unei poluări accidentale din amonte.

Deşeuri din diferite surse

Evidenţa privind deşeurile se realizează pe baza cerinţelor legislaţiei specifice şi ale autorităţii pentru protecţia mediului.

Gestiunea deşeurilor trebuie să includă şi evacuarea sau eliminarea lor, după caz.

Nivele de zgomot de la echipamente în interior şi exterior

Monitorizarea zgomotului după intrarea în exploatare a unei microhidrocentrale poate aduce elemente utile pentru reducerea impactului.

Ca măsură generală de diminuare, se vor efectua cu regularitate operaţiile de întreţinere la echipamente şi turbine.

Observaţii în legătură cu biodiversitatea

 Dacă sunt observate pe râu evenimente privind mortalitatea peştilor, acestea trebuie semnalate imediat autorităţilor pentru gospodărirea apelor şi protecţia mediului.

Contribuţii la angajamente de mediu în cadrul UE

Exploatarea unei microhidrocentrale aduce o contribuţie directă la angajamentele României ca stat membru al Uniunii Europene şi ca parte în convenţiile internaţionale, privind:

• creşterea producţiei de energie din surse regenerabile
• măsuri pentru evitarea emisiilor poluante în aer
• măsuri în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

De aceea, este important să fie evidenţiată contribuţia microhidrocentralei, prin monitorizarea cantităţii de energie electrică produsă.

Datele privind energia electrică produsă sunt utile şi pentru implementarea altor reglementări de mediu: Regulamentul de etichetare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul 69/2009, reglementările pentru promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Starea construcţiilor şi echipamentelor din perspectiva relaţiei unei microhidrocentrale cu mediul

Pentru funcţionalitatea normală a prizei, este nevoie să fie supravegheate eventuale fenomene aflate în evoluţie la priză sub acţiunea factorilor de mediu, care au impact asupra exploatării microhidrocentralei:

• colmatarea lacului la distanţă mică în amonte de priză
• colmatare la priză.

Pentru asigurarea exploatării pe termen lung, trebuie efectuate observaţii şi luate măsuri de remediere în ceea ce priveşte efecte directe ale factorilor de mediu asupra construcţiilor şi echipamentelor:

• coroziunea betonului
• coroziunea mecanică a echipamentelor metalice.

Coroziunea sau colmatarea pot duce la blocarea unor dispozitive sau la funcţionarea defectuoasă şi la riscuri.

Management de mediu

Pregătirea documentelor pentru relaţia cu autorităţile pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor

Deoarece realizarea şi funcţionarea unei microhidrocentrale necesită îndeplinirea unor obligaţii stabilite prin legislaţie şi prin acte de reglementare, trebuie să existe un reprezentant al titularului care să cunoască aceste chestiuni.

Reprezentatul respectiv contribuie efectiv la asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a activităţilor pentru realizarea şi funcţionarea microhidrocentralei, având sarcini diverse:

-să cunoască actele emise de autorităţile de mediu şi ape pentru realizarea şi funcţionarea microhidrocentralei, cu obligaţiile stabilite de autorităţi

-să pregătească răspunsuri la adrese şi întrebări de la autorităţile pentru gospodărirea apelor şi protecţia mediului

-să demonstreze că au fost îndeplinite obligaţiile privind apele şi mediul şi cerinţele autorităţilor

-să cunoască şi să comunice conducerii termenele când trebuie pregătite şi depuse solicitări, documentaţii şi rapoarte la autorităţile de mediu şi ape

-să urmărească modificările legislaţiei de mediu şi ape care prezintă importanţă pentru microhidrocentrală.

Urmărirea modificărilor legislaţiei de mediu, standardelor, planurilor de management care prezintă importanţă pentru o microhidrocentrală

În ultimele decenii, legislaţia referitoare la mediu a fost dezvoltată mult în toate direcţiile, au fost introduse modificări mari şi reglementările sunt în continuare perfecţionate.

Acest proces se datorează înţelegerii faptului că dezvoltarea economică şi socială trebuie realizată asfel încât să se asigure protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.

Pe măsura identificării problemelor de mediu, studierii lor şi stabilirii unor abordări sau soluţii, legislaţia de mediu este completată cu prevederi care au aplicabilitate generală, inclusiv în cazul producătorilor de energie sau pentru anumite zone sau pentru controlul efectelor unor activităţi.

Legea protecţiei mediului, respectiv OUG nr. 195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006 a fost modificată şi completată prin diverse acte.

Legea apelor nr. 107/1996 a fost completată şi modificată prin numeroase acte, de exemplu: Legea 310/2004, Hotărârea 351/2005, Ordinul 689/2006, Legea 112/2006, Ordonanţa de urgenţă 130/2007, Ordonanţa de urgenţă 3/2010, Legea 146/2010.

Prevederi în legătură cu mediul au fost introduse şi în alte acte legislative, de exemplu în Legea calităţii în construcţii nr. 10/1995.

Schimbările în legislaţia din România au în multe cazuri corespondent în modificările legislaţiei europene.

Exemple de directive noi şi modificări cu importante implicaţii sunt: Directiva cadru pentru ape 2000/60/CE şi directivele derivate din aceasta, directivele pentru deşeuri, substanţe periculoase, aer, zgomot, arii naturale protejate, informaţia de mediu şi participarea publicului.

Organizaţiile care se ocupă de standarde le perfecţionează din timp în timp pentru a răspunde mai bine cerinţelor şi a ţine seamă de progresele din diferite domenii.

Un exemplu este standardul ISO 14001 referitor la sisteme de management de mediu, care a fost emis în anul 1996. Acesta a fost înlocuit cu ISO 14001:2004.

Pe lângă studii de specialitate, analize efectuate de autorităţi, proiecte propuse de investitori, un rol important în stabilirea şi modificarea planurilor de amenajare are legislaţia de mediu.

De exemplu, implementarea Directivei cadru pentru ape a dus la obligaţii de elaborare a unor planuri bazinale cu anumite cerinţe.

Actele legislative privind ariile naturale protejate au dus la obligaţii de elaborare a planurilor de management pentru aceste arii, pe baza prevederilor pentru protecţia habitatelor, faunei, florei, sau în mod special pentru protecţia speciilor de păsări.

Totodată, apar propuneri noi de arii naturale protejate, care sunt analizate şi apoi, în funcţie de rezultat, pot fi pregătite şi adoptate acte în acest sens. Ele sunt luate în considerare la reînnoirea autorizaţiilor.

Din toate aceste motive, este foarte important ca la alegerea amplasamentului şi la proiectarea unei microhidrocentrale şi a prizei de apă şi construcţiilor aferente, precum şi la efectuarea activităţilor necesare pentru construcţie şi funcţionare să fie acordată o atenţie deosebită asigurării protecţiei mediului pe toată durata de exploatare.